Friday, June 22, 2007

Pseudo-sentimente.

„Nu mai pot asa. Durerea mea o cauzeaza perisabilitatea iubirii noastre. Dezolanta e imaginea cuplului nostru care, desi demult perfect, se scufunda intr-un abis in care principiul vechimii este un handicap”

„Imi vorbesti in cuvinte mari, in neologisme insipide care imi dau fiori de gheata pe umeri. Imi vorbesti de parca as fi o straina. Asta am ajuns, nu? Doi straini care au impartit acelasi pat si aceeasi ceasca de cafea pentru prea multa vreme. Doi straini ce au visat in verde si albastru o lume care nu le apartine, sau in care nu incap unul langa altul. Durerea ta nu exista. Pentru un necunoscut nu suferi. Poate sa-ti inspire o mila de moment, insa nu suferinta de care spui tu. Culplul nostru nu a fost perfect. Sau poate a fost mai demult... atunci cand inca visam strazi negre luminate de doi oameni ce-si strang mainile intr-un pueril joc al iubirii”