Sunday, April 13, 2008

Uita [-te]

Ai uitat deja, nu?

Sunt sigura ca ai uitat.

Pentru ca atunci cand totul se intampla, lumea uitase cu totul de noi, si noi uitasem cu totul de noi. De aceea ai uitat.

Si pentru ca ploua. Cu stropi mari si cafenii peste gri-ul nostru, acoperindu-ne miscarile cu pasle de ganduri.

Si poate pentru ca erau tei in jurul nostru. Tei mari ce miroseau a primavara si a seri pierdute de mana in parc, cu ochii spre gene timide. Tei ce ne ascundeau intre frunze si parfum dulceag.

Poate si pentru ca ne uitam in gol si nu ziceam nimic, desi atunci ar fi trebuit sa fi spus totul. Povesti din spatele unor cuvinte. Lumi din spatele unor cuvinte. Oameni in spatele cuintelor.

Sau poate pentru ca eram mult prea adanciti in spatiul dintre noi, in campuri energetice anexe, in arcuiri de vant si petale.

Ai uitat deja, nu?

10 comments:

Anonymous said...

uita-te in balti si felinare langa banci ce si-au pierdut albastrul cauta-amintirea azi in alta parte pentru ziua cand si ea va fi departe..(asa mi-a venit sa scriu:">)..oricum frumos,scrie in continuare

Fanchi said...

Astea sunt versuri deghizate, nu, Anonimule? :)

Anonymous said...

sunt anonima:D ..le-am scris in fata unei cesti imense de ceai de musetel neindulcit,dar m-a inspirat titlul tau asa bifurcat

Fanchi said...

Ma bucur ca am ajutat la inspiratia ta,Anonimo :D

Anonymous said...

colgate:D

Fanchi said...

Nu m-am prins :-s

Anonymous said...

Anonimul e aici. :)

''si noi uitasem cu totul de noi.''

Fanchi said...

"..." e bun sau rau?:)

Anonymous said...

E bun. :)

Anonymous said...

mai scrie!