Wednesday, May 28, 2008

Timp ?

“Nu mai clipi atat de des, ai sa pierzi imaginea si timpul acum ne joaca feste. Cred ca nu-mi mai pot da seama daca merge inainte, inapoi sau in zig zag prin mine. Nu stiu cat e ceasul, si nu vreau sa stiu. Azi, timpul meu e incert”

El avea ochii incetosati din cauza efortului de a-I tine larg deschisi, sa-I absoarba fiecare trasatura. Vroia ca ea sa ii fie imprimata pe fiecare centimentru al creierului. Vroia sa nu o mai uite niciodata, desi termenii ii sunau ambiguu pana acum.

Ea il privea cu palma, cercetandu-i fiecare cuta a corpului cu delicatetea-i specifica, avand grija cu care tii in mana o picatura de mercur, ce nu are voie sa cada sau sa se destrame. Clipea ca si cum ar fotografia inafatisarea lui din fiecare unghi, mereu mai implicate, mereu cu mai multa pasiune.

“Ascunde-ma intre genele tale, asa ne vom vedea mereu, iar as putea oricand sa iti invadez retina asa cum faci tu acum. Ascunde-ma intr-un loc de care sa stim doar noi, intr-un cuvant sau un fir de praf. Adaposteste-ma.”

Incet, ceata lui devine opaca si clipitul e imminent. Pregatit pentru imaginea ei firava, el deschide ochii spre vid… timpul lor nu a vrut sa ii mai astepte.

5 comments:

Anonymous said...

si s-au dezintegrat in molecule de iubire jilava...

Fanchi said...

:).

ma ning in fluturi said...

e bine totusi ca timpul tau merge...al meu sta in loc..
frumos.imi place:)

anna said...

imi vine in minte...o chestie despre cum timpul se poate sparge printr-un accident si sa ramana la fel intr-o camera. din Un veac de singuratate.imi place.sincer.mai scrie :)

Fanchi said...

Multumesc :)