Tuesday, July 22, 2008

Poate.

Descoperim in fiecare zi ceva sau cineva nou. Cineva poate intersant, ceva poate abstract. Poate nu conteaza, sau poate ajunge sa conteze mult prea mult.
Ieri ai descoperit un hotel fascinant, la fel ca toate hotelurile. Cred ca era aerul, sau starea ta dubioasa, sau fumul din plamani, dar holul cel lung parea sa ascunda mii de povesti, de oameni, de iubiri si de singuratati.. obosit, intri mereu intr-o camera impersonala, cu cearsafuri curate, paturi facute, tablori nesemnificative, televizoare cu ecran mic, telecomenzi cu zeci de amprente pe fiecare buton, un pahar gol si un spatiu oarecum vid.
Poate o sa iti asezi cateva haine in dulap si o sa mergi la baie sa te speli pe fata ca apoi sa vezi in oglinda acelasi om dezamagitor, cu apa amestecandu-se cu lacrimile unei izolari cretine. Poate te vei arunca in patul perfect intins de ceva camerista plictisita si o sa te uiti pe tavan, asternandu-ti ganduri uitate.
O sa iti aprinzi o tigara pe care o sa o savurezi ca si cum ar fi a ei si ai avea voie sa tragi patru fumuri pline de sentimente pe care ea le-a lasat pe mucul de Lucky Strike. O sa te gandesti la gatul ei lung, la mainile ei delicate si la sanii ei mici, poate chiar iti va fi dor de ea, si asta o sa te plesneasca in moalele capului, dar va fi o tampenie sado-masochista. De ce continui sa te gandesti la ea? E departe, e cu acel el, acolo departe, intr-o alta camera in care amprenta ei se joaca pe fiecare perete, pe cand tu te zbati cu ego-ul tau in cea mai impersonala camera pe care ai gasit-o.
Poate o sa iti aprinzi o alta tigara in al carui fum o vei gasi tot pe ea. Aceeasi ea, mereu, ca un vis din care nu vrei sa te trezesti. Poate acum cand auzi pasi pe holul lung si trist, iti dai seama ca ti-e dor de ea. Iti dai seama ca ar trebui sa mai fie un Lucky in scrumiera, ca nu doar sufletul tau ar trebui sa se fumeze singur…